marți, 19 iulie 2016

Cea mai enervantă taxă din Germania


Cred că pot afirma cu toată siguranța că nu există nimic mai enervant în Germania decât taxa Radio/Tv. Prea puțin îi auzi pe nemți cârcotind din cauza impozitului pe venit (poate cel mult oftează melancolic atunci când primesc fluturașul de salariu și observă negru pe alb diferența dintre brut și net), a asigurării de sănătate, a celei de șomaj sau a taxei de solidaritate (5,5% din venitul brut, suma fiind considerată ca alocată reconstrucției fostei Germanii de Est). Pe astea le plătesc oamenii în general fără să crâcnească (deși în privința taxei de solidaritate am unele rezerve că e atât de ușor acceptată de toți). Dar când vine vorba despre taxa lunară de radio și televiziune, situația se schimbă: covârșitoarea majoritate consideră că este o formă de abuz. 


(În imagine este o pancartă de la un protest împotriva acestei taxe; ”Nu am televizor, nu mă holbez la televizor, pupați-mă în c...”. Mi se pare un mesaj foarte relevant pentru a ilustra curentul general).

În primul rând, taxa nu e tocmai mică - 17,98 Euro lunar și nu e inclusă în abonamentul de energie electrică, așa cum e în România, ci este separată. În al doilea rând, e obligatorie pentru absolut orice persoană care domiciliază pe teritoriul Germaniei, indiferent dacă deține sau nu un radio sau un televizor (până în 2013 nu plăteai dacă nu declarai că deții radio sau televizor și nu puține erau vizitele inopinate ale angajaților stațiilor locale care urmăreau să te prindă cu mâța-n sac și cu televizoru-n casă). De la 1 ianuarie 2013 însă, au ”simplificat” legea - ai sau n-ai, tot plătești. Baza lor de date este actualizată frecvent, ei primind toate informațiile de la primăriile locale și astfel află cine s-a mutat, când și unde. N-ai făcut tu cerere de-a plăti taxa? Nicio problemă, primești scrisoare acasă: ”Am fost informați că începând din data X v-ați mutat în strada Sapienții la nr. șaișpe bis, nu am primit nicio cerere de la dvs pentru taxa Radio/Tv, completați formularul atașat și trimiteți-l neapărat la adresa de mai jos. Dacă nu-l trimiteți în interval de patru săptămâni, vom considera că vă dați acordul pentru taxa obligatorie (n.r. haha) și va fi emisă factură șamd șamd”. 

Da, sunt de acord că radioul și televiziunea se susțin din bani publici. Pe de altă parte însă, personal mi se pare o taxă abuzivă în principal pentru că nu se calculează pe cap de locuitor, ci pe domiciliu. Bunăoară, jupânul are două domicilii (continuă să figureze și la adresa de la Bayreuth, chiar dacă din iunie s-a mutat din cauza serviciului) și plătește taxa dublă, adică pentru fiecare adresă. Or, mie ăsta mi se pare un abuz, mai ales în măsura în care pe ei nu-i interesează dacă ai radio, televizor, calculator conectat la Internet sau primești informații de la porumbei călători. Locuiești legal? Ești vinovat, poftim de plătește taxa. N-o plătești? Urmează somații, procese and all that jazz. Există o femeie care a hotărât să-i sfideze și care a efectuat două luni de închisoare. Momentan e liberă, dar cum în continuare nu are de gând să plătească, e foarte posibil să se întoarcă după gratii.

Găsesc cu atât mai enervant totul cu cât eu personal (și cu siguranță nu doar eu) prea puțin mai folosesc televizorul strict ca sursă de informare. De regulă, primele informații le aflu de pe Facebook, la televizor mă uit cel mult pentru analize și comentarii aprofundate. Și nu e ca și cum n-aș putea renunța la asta. Iar radio nu ascult aproape niciodată, nu mă împac deloc cu gusturile lor muzicale. Deci se poate spune că plătesc degeaba taxa aia, nu? Sau ok, ca să fiu onestă, mă uit de vreo două ori pe an la televizor: la Concertul de Anul Nou de la Viena și la Concertul unei Nopți de Vară din același oraș (Summer Night Concert). Așadar, pentru aproximativ patru ore de televiziune în total, plătesc peste 200 de Euro anual.  Scump, doamnă, scump, vorba unei cunoscute reclame. Halatul, cât e halatul?

În caz că vă-ntrebați dacă n-or exista totuși niște categorii scutite de plata acestei taxe-lipitori, aflați că lista e scurtă și-n principiu nu e de dorit să te regăsești pe ea. Astfel, nu plătesc taxa de Radio/TV studenții care beneficiază de sprijin de la stat, pensionarii aflați în cămine de bătrâni, persoanele cu handicap de vedere sau auz (cât de cinică e chestia asta? Dacă ai alt tip de handicap, ești bun de plată) și cei care primesc șomaj sau ajutor social. 

Ca o glumă, dacă dai pe google.de căutare după Rundfunkbeitrag (traducerea germană a taxei ăsteia), printre primele opțiuni de căutare se va regăsi ”Rundfunkbeitrag Befreiung”, adică exonerare de la plata respectivei taxe. Lumea caută, încearcă, luptă. Până acum n-a reușit nimeni, dacă nu se  regăsește pe lista de care scriam mai sus. 

6 comentarii:

Maya spunea...

Sunt total de acord cu tine. Sa zicem ca dau drumul o data la luna la TV si sunt de acord ca sa platesc o taxa. Dar 5 euro nu aproape 18 pentru nimic.

o femeie spunea...

Eu nu am tv si nici radio. In Romania tin minte ca facusem cerere la Electrica pt anulare taxa (si era nevoie de facut periodic.
Amuzant ca multi nemti cunosc fara tv. Ii inteleg ca protesteaza cand dau peste 200 euro pe an pt un serviciu nefolosit.

Evelyn spunea...

Ohh da, uitasem de asta. Aici platim in ianuarie pe tot anul, vreo 400-500 CHF. Nu stiu exact.
E enervant, desigur. Da, ascultam radio in masina, dar televizor nu avem nici nu vrem. Internet platim deja. deeci...

Greta spunea...

Cu 5 euro aș fi perfect de acord, mi se pare o taxă rezonabilă, raportată la consumul meu :)

Greta spunea...

Mda, ăștia consideră că și dacă ai doar un calculator conectat la Internet, tot ai acces la informație și ești bun de plată. De fapt, și dacă n-ai nici calculator, tot bun de plată ești. Logica lor mă eludează, recunosc :))

Greta spunea...

Wow, plătiți destul și voi, tot pentru un serviciu de care, practic, nu beneficiați. Sunt foarte eficienți omuleții ăia care-au copt isprava asta, într-adevăr...